duminică, 17 ianuarie 2010

Din interior...

Vineri seara in bratele lui...insemna pentru mine totul, ca si cum nu conta ce a fost si ce va mai fi. Ne-am dat ragaz timp de o saptamana pentru a ne gandi la noi si la ce ne dorim. Dragostea pe care o simt insa nu mai e vulcanica, pasionala si dependenta ca sambata dimineata cand a plecat din imbratisarea mea relaxat. Dragostea exista, insa e linistita, impacata.
E la fel de intensa ca dragostea pentru soarele dintr-o zi pefecta de iulie cand te bucuri de arsita pe marginea apei, desi stii ca vei iubi soarele si intr-o zi mohorata de octombrie.
Daca nu te-ai uitat in urma cand ai plecat..daca nu ai simtit nevoia de mine ieri, azi si maine...fii liber si iubeste-ma in soapta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu