duminică, 25 septembrie 2011

Felii..de viata

Daca viata ar fi un tort as continua sa mananc in ciuda (mai ales in ciuda) senzatiei de satietate provocata de prea mult bun sau prea mult rau. Voi manca pana la sfarsit si imi va placea ingrozitor de mult crema aceea care imi taie rasuflarea de atata dulce. La fel cum voi gusta cu ochii inchisi si zambetul pe buze blatul insiropat dulce-(dar mai mult) acrisor. As vrea sa stiu la sfarsitul ultimei inghitituri, indiferent de starea in care ma voi afla, ca toate senzatiile care navalesc prin mine se bucura de un singur vinovat: eu.
Imi place sa o tai usor, in felii subtiri, dar se intampla de multe ori sa alunece cutitul spre o felie mare, neprogramata. Ei si ce? In cele din urma, face doar cat mai multe felii mici.

Se spune ca un sfert din viata il petrecem punand intrebari. Zilele acestea am gustat putin din celelalte trei sferturi savuroase. Si as putea sa spun ca nu, nu stiu inca ce vor femeile, nici macar eu, dar va pot spune cert ceea ce nu vrem. Sa fim lasate fara raspunsuri la intrebari...

Viata in comun este o felie afurisit de groasa si e ca o bucata din tortul de nunta. Stomacul iti bate in retragere inca de la primele doua feluri, dar cum ai putea sa pleci fara sa gusti macar...fie tortul asa cum e. Batranii chiar sunt ca niste copii, sigur ca inteleg, dar se joaca cu "a vrea".

Si daca maine as alege sa schimb tortul de ciocolata pe unul de fructe, ce ar trebui sa fac? Gust, incerc, intreb sau iau din plin o felie cat o dimineata de primavara? Eh, daca se poate, as dori cu capsuni...

Imi place ca indiferent de tortul pe care alegi (sau nu) sa il mananci, el se mananca mereu cu lingurita. Poti folosi oricand o lingura sau furculita, dar e minunat ca societatea ne-a invatat sa il savuram din inghitituri mici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu