In momentul asta nu stiu exact despre ce sa scriu. Ma gandesc ca am  sa-mi dau seama pe parcurs. Uneori am atat de multe idei, dar nu le pot  asterne pe.. sticla, degetele nu-si gasesc locul pe taste, privirea imi  aluneca in gol, randurile incep sa fuga. Alteori, sunt atat de  amestecate firele ideilor incat nu reusesc sa le descurc sub nici o  forma. Nu-mi dau seama unde incepe un gand, unde se termina altul.. sunt  atat de diferite si totusi atat de asemanatoare toate. Caut o  convergenta care nu pare sa se arate. Decat sa ma complac in situatia  asta de amorteala, mai bine scriu despre nimic. Despre inspiratie. Sau  poate despre lipsa ei. Poate o muza va raspunde chemarii mele.   Incepusem candva sa scriu despre culori. Am abandonat ideea, nu stiu de  ce.
Culorile  sunt peste tot, desi le ignoram adesea. Ne influenteaza atat de tare..  Uneori le asociem si un miros, inconstient si involuntar. Cand vad verde  crud, ma gandesc la mirosul ierbii proaspat cosite, apoi mintea mea  fuge repede-repede la toamna, la capitele de fan si la galben-maroniul  lor. Ce culoare au prunele?  Violet, mov, indigo.. nuante diverse. Movul e culoarea artistilor sau nu  stiu eu bine? Stimuleaza imaginatia copiilor? Vad ca  deviez. Imi  place albastrul, pentru ca nu-l asociez cu tristetea. Imi place albastrul  cerului senin - sentimentul de libertate, nesfarsire, eternitate. Imi  place prospetimea verdelui, energia portocaliului, forta violetului si  puritatea albului. Imi place soarele, dar nu galbenul - il asociez  intr-un mod ciudat si nedrept cu boala. Imi place pamantul, dar nu  maroul. Griul imi displace cel mai tare.. e culoarea cerului din timpul  ploii, culoarea cenusii dupa stingerea focului, amestec intre alb si negru, calea de mijloc, pentru oamenii  nehotarati. Negru? Am impresia ca e o culoare puternica, demna.
Oamenii  si culorile? Da, tot ce se poate. Pentru ca unele sentimente sunt  asociate cu culorile, iar oamenii ne trezesc sentimente... Nu pot sa  spun ca fiecare persoana are o culoare a lui, dar unii se remarca prin ceva. Nu ma refer la culorile care ne stau bine si cu care ne imbracam adesea. Calitatile si defectele noastre ne definesc...dar asta este un alt subiect despre care voi scrie la momentul potrivit.
Despre oameni, viata,  dragoste se poate scrie la nesfarsit. Fiecare are cate o alta viziune,  fiecare vede lucrurile cumva - altcumva. Si toate variantele sunt bune,  nu poti sa gresesti..
Am sa revin. Nu asupra culorilor. Am sa  revin la oameni, viata.. sau poate nu. Dupa cum am inspiratie. Dar am sa  incerc sa scriu mai des, cu siguranta.
 
 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu